Tu stii de unde provine numele judetului tau ?


Vei afla acum de unde se presupune ca provine numele fiecarui judet din tara !

Judetul Alba provine de la numele orasului Alba Iulia (Bălgrad) din latinescu „albus” și „iulianus”, denumit asa de la cetatea medievala cu zidurile de culoare alba, iar Iulia ar proveni de la rangul militar al regatului unguresc, gyula.

Judetul Arad are o etimologie incertă, iar formele în română sunt mai degrabă de origine proto-IE via limba Tracă.

Judetul Argeș provine de la râul Argeș, numit de daci, Argessos, însemnând „strălucitor”.

Judetul Bacău – orașul Bacău, sunt presupuse mai multe variante, cum ar fi: ar fi existat un conducator local pe nume Bako; fructul strugurelui, ce creste in vecinatate, bacă; sau se presupune ca ar avea numele dupa zeul Bachus.

Judetul Bihor, sunt presupuse doua variante, una ar fi de la numele cetatii Biharea, cuvant traco-dacic, care inseamna bi – doi si harati – a duce, a lua; si a doua varianta din sârbescul „ivhor” (volbură)

Judetul Bistrița-Năsăud provine de la râul Bistrița – denumire de origine slavonă care inseamna apă repede, iar orașul Năsăud din cuvântul german Nussdorf care inseamna Satul nucilor.

Judetul Botoșani, după orașul Botoșani, sunt mai multe variante cum ar fi: de la antroponimul Botos, de la regionalismul botoș însemnând căpușă; alte variante ar fi cuvintele: botos, botoșei.

Judetul Brașov (fost Țara Bârsei), sunt mai multe variante cum ar fi: cuvantul bîrsă /bârsă este considerat de către lingviști ca fiind autohnton de origine dacică.

Pentru cuvantul Brasov se presupune ca provine de la cuvantul de origine dacica de Hasdeu, brad, Cf. albaneză bradh sau bredh; denumire slavă; denumire peceneagă, de la hidronimul Baraso, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai mulți specialiști cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare și mai învolburat atunci (bara šu = „apă cenușie”, tradus incorect de Alexandru Madgearu ca „apă albă”, întrucât bara, boru înseamnă cenușiu). Teoria peceneagă este întărită și de faptul că principale hidronime din zonă amintesc de pecenegi: Zizin, Bârsa, Tatrang (maghiară și germană), Tömös (maghiară și germană)

Judetul Brăila este de origine probabil, indo-europeană ”bhreg”, însemnând pisc vertical, sau din dacul ”braiglia”, însemnând ”negustorie de vite”.

Judetul Buzău provine probabil de la cuvantul romanesc buză.

Judetul Caraș-Severin – râul Caraș – cuvântul serbo-croat Kraš (zonă calcaroasă) si Turnu Severin – probabil de la împăratul roman Severus, care a construit un turn pentru a comemora o victorie

Judetul Călărași provine de la cuvântul călăraș, corp militar auxiliar în evul mediu, în Țara Românească.

Judetul Cluj provine din cuvantul latinesc „Clusium” (castru medieval) nume dat de coloniștii germani (Klausenburg).

Judetul Constanța provine de la orașul Constanța, iar orasul a fost denumit dupa împăratul bizantin Constantin cel Mare spunandu-i Constantiana.

Judetul Covasna este un cuvânt de origine indo europeană și provine de la cuvântul kavoSNa (caldut, usor cald) cel mai probabil se referea la izvoarele termale din zonă.

Judetul Dâmbovița după râul Dâmbovița, cuvântul dâmb + sufix -ița.

Judetul Dolj provine de la cuvantul slavon „dolu” (vale) și râul „Jiu” („Jiul de vale”)

Judetul Galați cel mai probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiția; O altă variantă ar fi din limba cumană gala(t) preluat din arăbescul kalhat (fortăreață)

Judetul Giurgiu provine de la orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre; numit după Sf. Gheorghe (san Giorgio), patronul orașului lor natal.

Judetul Gorj provine de la cuvantul slavon gora (munte) și râul „Jiu” („Jiul de munte”)

Judetul Harghita provine probabil din combinatia de cuvinte: har („deal” sau „munte” în limbile semitice și turcice, vezi Ağrı)

Judetul Hunedoara provine de la orașul Hunedoara, compus din antroponimul Honod + magh. vára („cetatea lui”), vezi de ex. Timiș-oara. Din toponimul Huniad își trag numele Huniazii (=„cei din Huniad”).

Judetul Ialomița este denumit după râul Ialomița, denumire de origine slavonă, ialov = „pustiu”.

Judetul Iași provine de la orașul Iași, posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I.

Judetul Ilfov denumire de origine slavonă.

Judetul Maramureș provine de la compunerea cuvintelor Mara (origine traco-dacică: stâncă, înrudit cu „mal”) și Mureș.

Judetul Mehedinți din maghiară méhed, prisacă, stupină. Este si motivul pentru care vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine.

Judetul Mureș după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris.

Judetul Neamț după orașul Piatra Neamț, neamț cu sensul de „german”, teutonii construind o fortificație în zonă.

Judetul Olt după râul Olt, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus.

Judetul Prahova după râul Prahova, denumire de origine slavonă: prah- însemnând cataractă de apă (înrudit cu cuvântul românesc prag) + sufix -ova

Judetul Satu Mare provine de la Sătmar, de la numele Zothmar, căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea

Judetul Sălaj provine din magh. Szilágy, compus din szil (ulm) + ágy (albie), adică Valea Ulmilor.

Judetul Sibiu provine din numele râului Cibin, care derivă din slavul sviba (sînger, corn). Latin: Cibinium’; alternativ, este considerat din limba dacă de la *Cebonie (Cedonie) așa cum apare în Tabula Peutingeriana.

Judetul Suceava – „teoria maghiară” al lui Simion Dascălul și „teoria română” al lui Antal Kiss

Judetul Teleorman denumire de origine cumană deliorman, însemnând „pădure nebună”

Judetul Timiș după râul Timiș, denumit Tibisis de către romani.

Judetul Tulcea denumire compusă din Tul (etimologie necunoscută) + turk cay(râu, apă curgătoare)

Judetul Vaslui nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din Vas sau Vasul (etimologie necunoscută) + turk uj (râu, apă curgătoare)

Judetul Vâlcea cuvânt latin; slavă vâlk (lup); românește vâlcea (vale îngustă).

Judetul Vrancea provine din slavă vrana (corb); în româna veche „frânc”, „frâncu” însemna „occidental”, „franc”. Etimologia „francea”-„vrancea” este foarte probabilă, mai ales având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu de sași. Este puțin probabil ca amintirea Babei Vrâncioaia să vreo aibă legătură cu corbii, varianta „Baba Frâncioaia” fiind în schimb foarte plauzibilă.

Sursa google.ro; wikipedia.org
Au fost preluate texte partiale dupa wikipedia.org si informatii dupa google.ro

Afla noutatile !

Introduceti adresa de email si veti fi notificat la aparitia unui nou articol !

  • ADD YOUR COMMENT

    Lasă un răspuns